In ultimii patru ani, productiile de hrana obtinute fara ajutorul chimicalelor au crescut de noua ori Daca la inceput se produceau mai mult cereale, acum se cultiva capsuni,
ridichi, spanac si struguri pentru vin. Totodata, se produc si conserve din
legume ecologice. In curind, consumatorii de astfel de produse vor putea cumpara
si inghetata, dar si mozzarela din lapte de bivolita produse in Romania.
Se deschid restaurante ecologice, iar marile retele de magazine incep sa se
inregistreze drept comercianti de produse ecologice. Cei care si-au propus sa-si
deschida o mica afacere cu produse ecologice au si de ce: din 2007, mare parte
din subventiile de care beneficiaza acum agricultorii vor disparea, dar grosul
acestora va ajunge la cei care practica agricultura ecologica.
Relativ nou in Romania, sectorul de agricultura ecologica incepe sa se dezvolte
peste asteptari. Daca, in anul 2000, suprafata ocupata de culturi ecologice era
de doar 17.438 de hectare, in 2004 aceasta a depasit 73.000 de hectare, iar
pentru 2005 este prognozata o suprafata de 104.000 hectare. “Cresterea s-a
resimtit nu numai in ceea ce priveste numarul de hectare cultivate, ci si in
productii. Astfel, daca la nivelul anului 2000 productia de produse ecologice
era de 13.502 tone, in 2004 aceasta a ajuns la aproape 100.000 de tone”, declara
Teodora Aldescu, consilier in cadrul Ministerului Agriculturii, Padurilor si
Dezvoltarii Rurale (MAPDR).
Daca marilor firme le este mai usor sa-si desfaca produsele, o parte din micii
fermieri, organizati in ferme familiale, continua sa-si vinda produsele la
piata, unde preturile nu sint cu mult mai mari decit la produsele conventionale
(produsele obisnuite).
Zece sortimente de conserve de legume
SC Maria-Elena din Bucuresti a inceput sa proceseze legume ecologice in anul
2003. Atunci, prelucra doar legumele cultivate pe un hectar de teren. Acum,
cultiva legume pe 7,5 hectare din care obtine 10 sortimente de conserve din
legume, printre care fasole fideluta in sos de citrice, castraveciori in suc de
lamiie, aperitiv de ardei si tomate, ghiveci frantuzesc.
Produsele sint vindute atit pe piata interna, cit si la export. Pe piata
autohtona, pretul conservelor este de 60.000 lei, iar pe cea externa este dublu.
Seful de productie al societatii, Nicolae Pirvu, ne-a declarat ca, dupa
participarea la o expozitie internationala organizata la Paris, au inceput sa
“curga” oferte din toate colturile lumii. “Solicitarile sint prea multe pentru
capacitatea de productie pe care o avem. Intentionam ca in urmatorii doi-trei
ani sa ajungem la o suprafata de 100 de hectare cultivate cu legume. Pe piata
interna, puterea de cumparare este inca scazuta, iar produsele noastre sint
destinate celor care au venituri de peste 500 de euro”, sustine Nicolae Pirvu.
Productia de conserve realizata anul trecut a fost de 50.000 de tone.
Cererea de lactate creste spectaculos
Dorna este unul dintre exportatorii de produse lactate ecologice.
Vicepresedintele companiei, Valeriu Steriu, declara ca pe segmentul de produse
ecologice se inregistreaza o dinamica spectaculoasa. “Exportam in principal in
Grecia si vinzarile se dubleaza in fiecare saptamina. Si pe piata interna a
crescut cererea”, declara reprezentantul Dorna. Pentru un export constant de
lapte si produse lactate trebuie certificati ecologic mai intii crescatorii de
animale care furnizeaza materia prima. In cazul Dorna, 1.800 de crescatori de
vaci au obtinut certificat. In industria laptelui, obtinerea produselor
ecologice necesita investitii de citeva sute de mii de euro.
Capsuni in premiera
La o ferma din comuna Fundeni, judetul Calarasi, se va obtine in acest an prima
productie de capsuni ecologice. Produsele vor pleca de la producator la un pret
initial de circa 50.000 de lei/kg, dupa care vor scadea la 25.000-30.000 de
lei/kg. Evident, in magazine pretul se va dubla sau chiar tripla.
Viorica Laura Stoica, sefa de ferma, declara ca nu a ales agricultura ecologica
pentru a scoate bani, ci pentru a obtine produse sanatoase. Cultivarea unui
hectar de capsuni ecologice costa circa 265 de milioane de lei, iar intretinerea
anuala in jur de 100 de milioane de lei. De pe un hectar se obtin 1-3 tone de
capsuni. Viorica Laura Stoica sustine ca investitia se recupereaza in circa
patru ani de la inceperea productiei. O parte din capsunile de la Fundeni vor
ajunge pe mesele din primul restaurant ecologic din Romania.
Mozzarela de Rupea
Strainii par si ei atrasi de potentialul Romaniei in obtinerea produselor
ecologice. Astfel, o firma britanica a inceput o investitie la Rupea, in judetul
Brasov, care va ajunge la circa cinci milioane de euro. Aici urmeaza sa se
produca, de anul viitor, brinza cu mucegai, iaurturi, mozzarela si chiar
inghetata, toate ecologice. Inghetata va contine si fructe de padure, evident
ecologice. Brinzeturile vor fi fabricate din lapte de bivolita, aceste produse
facind, dupa cum se stie, deliciul occidentalilor intrucit laptele de bivolita
contine cu pina la 40a mai putin colesterol.
Mihai Ciubotaru, unul dintre directorii societatii Transylvanien Natural
Products (TNP), ne-a declarat ca timpul de recuperare a investitiei este de
circa sapte ani. “In Occident sint cinci clase de consumatori: A (cei foarte
bogati), B (manageri de top, mici intreprizatori etc.), C1 (bugetari care au
venituri mai mari), C2 (muncitorii) si D (somerii si pensionarii). La noi nu
produce mai nimeni pentru clasele A si B. Alimentele destinate in Occident
claselor C sint aduse in Romania la preturi pentru clasele A si B. Adica, la
preturi mari si calitate mai putin buna. Noi vom produce pentru cei putred de
bogati, pentru managerii de top si pentru oamenii de afaceri cu venituri mari”,
spune Mihai Ciubotaru.
Pasii prin care iti poti deschide o afacere cu produse ecologice
afli mai intii care sint organismele ce se ocupa cu certificarea, inspectia si
acreditarea produselor ecologice (vezi tabel)
dupa ce ti-ai ales organismul de acreditare, te prezinti la responsabilul cu
agricultura ecologica din cadrul directiei agricole din zona
aici completezi o fisa de inregistrare pe care o lasi la directia agricola de
unde va fi trimisa la Ministerul Agriculturii
inchei contractul cu organismul de acreditare
astepti inspectia organismului ales pe locul unde va exista cultura ecologica
Lista organismelor de inspectie si certificare acreditate de Ministerul
Agriculturii pina la 21 decembrie 2004
SC Ecoinspect SRL Romania - Cluj Napoca
BCS OKO Garantie (Germania) - reprezentanta in Romania - Tirgu-Mures
Biokontroll (Ungaria) - reprezentanta in Romania - Zalau
Suolo e Salute SRL (Italia) - reprezentanta in Romania - Timisoara
Instituto per Certificazione Etica ed Ambientale (ICEA) (Italia) - Timisoara
QC&I GmbH (Germania) - reprezentanta in Romania - Timisoara
SC Ecocert ESE (Franta) - reprezentanta in Romania - Bucuresti
Control BIO Ellas - Institutul de Control al Produselor Biologice - Bucuresti
Bios SRL (Italia) - reprezentanta in Romania - Bucuresti
Lacon SRL (Germania) - reprezentanta in Romania - Bucuresti
SC Bio Cert SRL (Romania) - Bucuresti
SC Bioinspecta SRL (Elvetia) - reprezentanta in Romania - Cluj-Napoca
“Sint lider de piata la ridichi”
Primul cultivator de legume ecologice care a obtinut atestat este din
Lupusel-Maramures. Si-a inceput activitatea in anul 2000, iar acum are 1.700 de
metri patrati de solarii, dar mai are ceva pamint si in curte. In fiecare an
cheltuieste citeva sute de milioane pentru cultivarea tomatelor,
castraveciorilor, ardeilor si vinetelor. Nu acestea l-au facut insa celebru pe
Mircea Burde, ci ridichile uriase pe care le obtine.
O ridiche poate ajunge sa cintareasca nici mai mult nici mai putin decit un
kilogram. “Sint lider de piata la ridichi. Ies cu ele pe piata de patru ori pe
an” (n.r. - patru sezoane). Si strainii care au inceput sa-l caute pentru a
cumpara marfa de la el sint impresionati de ridichea uriasa. Numai ca productia
nu este atit de mare pe cit ar vrea ei sa cumpere.
Legumicultorul maramuresan mai cultiva spanac si leustean. “Sint axat pe toate
legumele pentru ca am cerere foarte mare”, ne-a spus Mircea Burde. Si acum, ca
si in anul 2000, isi vinde singur produsele in piata, unde are un stand
amenajat. Asa este sigur ca le comercializeaza repede, cit sint proaspete.
Iarna, un kilogram de spanac costa 100.000 de lei, iar acum 30.000-40.000.
Vinde cinci fire de leustean cu 10.000 de lei, iar un kilogram de castraveti cu
80.000 de lei inainte de Paste. Pretul unei ridichi variaza intre 10.000 si
35.000 de lei, in functie de greutate. “M-am gindit ca oamenii trebuie sa
manince sanatos, nu ca voi cistiga multi bani”, ne-a marturisit primul legumitor
ecologic.
Subventii acordate de Ministerul Agriculturii pentru producatorii de hrana
ecologica
Produs Suma
carne de vita 7.000 lei/kg
carne de proc 14.000 lei/kg
carne de pasare 9.000 lei/kg
oua 1.000 lei/bucata
griu si secara 600.000 lei/tona
floarea-soarelui 500.000 lei/tona
legume de cimp 250.000 lei/tona
leguminoase pentru boabe 400.000 lei/tona
Nota
costurile cu acreditarea unui producator de produse ecologice sint achitate de
solicitant si variaza in functie de organismul de acreditare ales
Costul mediu este de un euro pentru un hectar de cultura ecologica.
Valoarea importurilor s-a dublat
Faptul ca in Romania creste interesul pentru produsele ecologice o arata nu doar
dezvoltarea productiei interne, ci si marirea importurilor. Singurul importator
de produse ecologice din Romania, Natura Land, nu are de ce sa se plinga.
Directorul firmei, Radu Panait, declara ca, pentru anul acesta, la ritmul de
dezvoltare a pietei se asteapta la o dublare a valorii importurilor. Daca anul
trecut s-au importat produse in valoare de 500.000 de euro, anul acesta se va
ajunge la cel putin un milion de euro. In plus, gama de produse care vor intra
in tara va fi diversificata. Astfel, romanii vor putea cumpara, pe linga zahar,
cafea, cereale, lapte, sirop de artar si crema de ciocolata, biscuiti,
napolitane. Dintre produsele importate pina acum, zaharul se vinde cel mai bine,
chiar daca un kilogram costa 80.000 de lei. Cresterea cererii se reflecta destul
de bine in cantitatile comercializate. “In urma cu citiva ani, reuseam sa vindem
doar citeva zeci de kilogram pe an. Acum vindem citeva tone”, afirma Radu Panit.