O data cu deschiderea, de la 1 iulie a.c., a pietei energiei electrice la 83%, a fost deschisa si Bursa de energie care, la mai putin de o luna de la prima tranzactionare, a devenit un mediu bun de afaceri pentru jucatori. Unii pierd, altii castiga, totul consta in "a sti" cand si cum sa ofertezi. Insa, pentru reducerea creantelor si arieratelor dintre agentii economici din sector, autoritatile lucreaza la adoptarea unor mecanisme de garantare a platilor de catre cumparatori, in prezent existand unele riscuri legate de plata energiei achizitionate. Potrivit lui Victor Ionescu, directorul comercial al Operatorului Pietei de
Energie Electrica din Romania (OPCOM), desi, in prezent, in contractele
bilaterale sunt prevazute clauze penalizatoare pentru consumatorii care nu-si
onoreaza platile pentru marfa cumparata, un astfel de mecanism de garantare este
mult mai benefic, intrucat "cumparatorii se pot intinde doar atat cat le permite
plapuma". In acest moment, adoptarea acestui mecanism de garantare a platilor
implica acordul bancilor si al participantilor la bursa. Ionescu ne-a explicat
ca mecanismul prevede ca, in situatia in care un cumparator nu a efectuat plata
pentru energia achizitionata la Bursa, OPCOM poate ordona platile catre
vanzatori din contul de garantare al cumparatorului.
Reguli clare pentru producatori si consumatori
Potrivit ministrului economiei si comertului, Codrut Seres, Bursa de energie nu
este numai un instrument de echilibrare a producerii si consumului de energie
electrica in Romania, ci si sursa celui mai relevant pret al energiei electrice.
"Un alt beneficiu este acela ca atat producatorii, cat si furnizorii isi pot
ajusta prin intermediul tranzactiilor pe piata, pentru ziua urmatoare,
portofoliile de afaceri cu energie electrica. Functie de oportunitati si
disponibilitati, furnizorii si producatorii se pot plasa atat in pozitie neta de
cumparatori, cat si de vanzatori. Furnizorii pot sa si vanda, daca au
supracontractat, iar producatorii pot sa si cumpere energie electrica daca
obligatiile contractuale de vanzare sunt mai mari decat disponibilitatile de
productie", a explicat ministrul Seres.
Cine pierde, cine castiga?
Potrivit reprezentantului OPCOM, latura dintre cei care castiga si cei care
pierd este data de pretul de inchidere a pietei. "Participantii care oferteaza
pana la intersectia dintre pret si cantitate au de castigat, cei care se
situeaza sub pretul de inchidere a pietei au pierdut", ne-a explicat Ionescu. In
ceea ce priveste cele mai mici preturi, acestea au fost tranzactionate in
perioada in care a existat un surplus de apa la hidrocentrale. Volumul maxim de
energie electrica tranzactionat, 17.987 MWh, a fost inregistrat in data de 4
iulie, si a reprezentat 14,92% din prognoza de consum. "Un volum foarte apropiat
de cel din 4 iulie a fost inregistrat in perioada 19-20 iulie, in care centrala
nucleara de la Cernavoda a fost oprita", ne-a mai spus directorul OPCOM.
Preturile la care se poate face ofertarea in afara productiei prioritare variaza
de la 1 RON/MWh pana la 4.800 RON/MWh. In medie, in primele doua saptamani, au
participat la tranzactii 25 de participanti, fiind tranzactionata o cantitate ce
reprezinta 11,4% din prognoza zilnica a consumului de energie electrica. Toate
informatiile cu privire la functionarea zilnica a Bursei de energie electrica
pot fi consultate la portalul opcom.ro.
In 2007, bursa regionala
Incepand de anul viitor, autoritatile intentioneaza sa faca operationala si
platforma de tranzactionare financiara, iar in 2007 se doreste ca Bursa de
energie din Romania sa devina una regionala. "Rolul nostru, in prezent, este sa
avem o puternica bursa nationala, pe care o vom completa anul viitor cu
platforma de tranzactionare financiara si o casa de training, iar planurile in
2007 constau in dezvoltarea bursei, astfel incat se devina una regionala", ne-a
mentionat Ionescu, adaugand ca, pana acum, majoritatea burselor au avut replici
pozitive la functionarea celei din Romania.