Inainte, romanul Hertei Müller "Animalul inimii" nu se vindea nici cu 5 lei. Acum, el a devenit bestseller, cu zeci de exemplare vandute pe zi. "Leaganul respiratiei", ultimul roman al scriitoarei germane, a devenit obiectul unei batalii intre editurile mari din Romania, dreptul de difuzare fiind achizitionat pana la urma de Humanitas.
"Dupa ce «animalul inimii» a fost reeditat, la noi s-au vandut 50 de exemplare intr-o singura zi", afirma Ionut Sociu, librar la Carturesti-Verona – o cifra foarte buna, la care cartile necomerciale ajung rareori. "Cu toate originile timisorene, Herta Müller a fost, pana la Nobel, prea putin cunoscuta in Romania. Pentru ca volumul nu s-a vandut, Polirom a facut o promotie de lichidare de stoc in urma careia «Animalul inimii» a ajuns sa coste 4,99 lei noi. Dar, chiar si asa, a continuat sa nu se vanda." O idee fericita i se pare librarului pastrarea pretului pentru "Animalul inimii" la un nivel scazut (22,96 lei), fapt ce o face accesibila si unui buzunar obisnuit. Vanzari semnificative raporteaza si Libraria Humanitas. "20 de exemplare s-au vandut rapid, imediat dupa reaparitia volumului pe piata", afirma una dintre cele doua vanzatoare de la magazinul de langa Biserica Kretzulescu, amintindu-si ca, inainte de Nobel, 10 exemplare din "Animalul inimii", la 4,99 lei, au "imbatranit" in rafturile librariei.
Libraria Diverta de pe Magheru nu a avut carti din promotia respectiva, dar a vandut constant din reeditarea post-Nobel: "In trei zile am primit cate 10 exemplare pe zi. La sfarsitul zilei, s-au terminat de fiecare data". In ce priveste micii jucatori de pe piata, Marina Munteanu, sef de magazin la "Mihail Sadoveanu", spune ca libraria pe care o gestioneaza a vandut in jur de 100 de exemplare saptamana asta. "Nu exista un cumparator-tip al acestei carti, sa zicem un gen mai intelectual. E cumparata de oameni de toate varstele si cu venituri vizibil diferite." La "Mihail Sadoveanu", cartea nu si-a consumat noutatea, fiind expusa atat in centrul vitrinei, cat si pe tejghea, langa casa de marcat.
Ionut Sociu: "Nobelul a picat ca un soc nu doar pentru cititori, ci si pentru librari si editori"
Ionut Sociu vine cu o perspectiva mai complexa: "Clar ca lumea – vreau sa zic cititorii obisnuiti – nu o stia, iar editarile romanelor sale s-au desfasurat in anonimat. Decernarea Nobelului a picat ca un soc nu doar pentru cititori, ci si pentru librari si editori. A doua zi dupa decernarea premiului, toti vizitatorii librariei noastre intrebau insistent de vreo carte de Herta Müller si noi ridicam din umeri, neavand cu ce sa-i ajutam. Desi Herta Müller era in carti pentru Nobel, editorii si librarii nu au creditat ideea ca ar putea sa-l ia. Astfel ca «Animalul inimii» a reaparut in librarii tarziu, la peste o saptamana de la canonizarea prin Nobel a scriitoarei".
Batalie pe drepturile de autor
Interesul brusc al lectorilor romani pentru opera Hertei Müller a crescut miza si pe piata editurilor. Deodata, editurile importante au inceput sa se bata pentru dreptul de publicare. Astfel, ultimul roman al scriitoarei germane, "Atemschaukel"/"Leaganul respiratiei", care a putut fi descarcat gratis de pe internet in timpul Festivalului de la Frankfurt, a facut obiectul unui conflict "pe viata si pe moarte" intre editurile mari din Romania, Editura Art, Humanitas si Polirom batandu-se pentru posibilitatea de a-l scoate pe piata. Ironia e ca pana la decernarea Premiului Nobel sumele platite pe copyright au fost mici, insa acum au crescut vertiginos, datorita competitiei dintre edituri (care inainte de Premiul Nobel nu s-au aratat deloc interesate de acest text). Pana la urma, batalia a fost castigata de Humanitas – a declarat pentru Romania libera Simona Kessler, agentul literar care o reprezinta pe Herta Müller in Romania.
» L.A. Times, de acord cu Herta Müller: "Romanii nu isi asuma istoria"
Plecand de la criticile acide ale castigatoarei Nobelului, pe care scriitoarea le-a adus tot timpul celor care au condus Romania postrevolutionara, jurnalistul Gregory Rodriguez publica in Los Angeles Times un editorial dedicat "amneziei" care stapaneste societatea romaneasca, intitulat "Ambivalenta indusa de amnezie a Romaniei". In materialul cotidianului american, publicat luni, criticile Hertei Müller si realitatea intalnita de jurnalistii americani converg. "Refuzand sa isi confrunte trecutul, natiunea est-europeana isi lasa viitorul nesigur", este ideea care traverseaza intregul reportaj. Fatalismul este trasatura dominanta a starii de spirit a societatii romanesti postdecembriste, pe care Herta Müller o descrie cu o acuratete desavarsita atunci cand vorbeste despre o Romanie neiesita de sub pecetea grea a comunismului si amnezica cu propria istorie, relateaza LA Times.
"In urma cu trei saptamani, cand Comitetul Nobel i-a acordat Premiul pentru Literatura scriitoarei romane, Herta Müller i-a laudat portretele fictive neclintite ale vietii zilnice in dictatura din Romania comunista. Ceea ce nu s-a mentionat a fost critica nonfictiva continua pe care aceasta o face conducatorilor Romaniei postcomuniste", isi incep jurnalistii americani articolul. La doar cateva zile de la castigarea Nobelului, Herta Müller, care acum traieste in Germania, si-a criticat tara de bastina pentru ca nu s-a rupt de trecutul comunist. "Doua decenii dupa caderea lui Ceausescu, 40% din persoanele aflate la putere in Romania contemporana sunt veterani ai Securitatii, politia secreta a erei comuniste", este citata Müller in articol. In urma cu doi ani, Herta Müller a publicat un eseu caustic intr-un ziar din Frankfurt, acuzand tara din care s-a refugiat in 1987 de amnezie colectiva. Potrivit eseului, "in Romania, cu totii se prefac ca trecutul a disparut in aer.
Aceasta amnezie permite mentalitatii invechite sa functioneze prin noi metode". "In urma cu o saptamana, ca oaspete al Guvernului Romaniei, am vizitat Bucurestii pentru prima oara din 1998 si nu m-am putut abtine sa nu ma gandesc la critica lui Müller. Am vazut cat s-au schimbat lucrurile in ultimii zece ani – o calitate a vietii mai buna pentru cativa norocosi, aglomeratie in trafic mai mare si o crestere a numarului persoanelor care vorbesc engleza." Aceasta este radiografia pe care jurnalistii americani o fac unei Romanii intrate pe drumul democratizarii cu mari aspiratii, "dorinta de a se alatura Uniunii Europene si NATO, un vis care a derivat din insistentele romanilor de a fi latini si vestici si din dorinta ridicata de a-si ridica standardul de viata". Jurnalistii americani au vorbit cu romanii, iar concluzia pe care o desprind este ca Romania de astazi e incremenita. Nimeni nu vrea sa isi asume schimbarea, tinerii vor sa emigreze, iar cei maturi se complac in fatalism.
Concluzia jurnalistilor este in ton cu critica severa a Hertei Müller: romanii nu isi asuma istoria, iar, fara memorie sociala si asumare critica a trecutului, viitorul insusi este suspendat. "Rezultatele sondajelor confirma spusele Hertei Müller. Neglijarea confruntarii cu trecutul comunist si reconfigurarea vechilor structuri de putere mai degraba decat crearea unora noi nu numai ca nasc cinismul, dar lasa electoratul nesigur de natura responsabilitatii sale de cetatean intr-o democratie. «Capul plecat sabia nu-l taie», potrivit unui proverb romanesc vechi. La 20 de ani de la revolutie, unii romani inca se lupta cu impulsul fatalist. Ramane de vazut daca restul concetatenilor lor vor ridica vreodata capul", concluzioneaza jurnalistul american.