Concluzii bizare ale ONU privind victimele de la Cernobil

George D. Ripa - Averea » 07-09-2005

La aproape 20 de ani de la accidentul de la atomocentrala de la Cernobil, un nou raport stiintific ajunge la o concluzie neasteptata: efectele iradierii nucleare asupra sanatatii oamenilor si asupra mediului nu s-au dovedit a fi atat de grave pe cat au estimat initial cercetatorii. Raportul Organizatiei Natiunilor Unite recomanda oficialitatilor ucrainene sa puna capat programului de asistenta sociala din zona. Prin acest program era sustinuta populatia din regiune, care a fost nevoita sa renunte la economia de subzistenta, din cauza mediului radioactiv. Potrivit raportului, aceste ajutoare oferite de stat reprezinta „o semnificativa bariera in calea reconstructiei regiunii“. La document au lucrat aproximativ o suta de experti numiti de catre agentiile ONU. Raportul intitulat, „Mostenirea Cernobilului: Impactul asupra sanatatii, mediului si vietii social-economice“, afirma ca doar 4.000 de morti pot fi atribuite accidentului de la centrala nucleara. Aceste cifre contravin previziunilor anterioare, pana acum vehiculandu-se cifre mult superioare, de ordinul zecilor de mii de morti.

Explozia de la reactorul numarul 4, de la Cernobil, din aprilie 1986, ar fi provocat „numai“ aproximativ 50 de morti in mod direct, printre persoanele care lucrau in incinta fabricii, dar si in randul fortelor de interventie care au venit imediat la fata locului, total nepregatite pentru lupta cu radiatiile. In raport se afirma ca restul victimelor sunt afectate de un alt gen de cancer, care a aparut in urma expunerii la radiatii in imprejurimile Cernobilului, dupa accident. Dupa accident, intreaga Europa de Est a fost ingrozita de efectele negative pe care particulele radioactive, purtate de vant, le au asupra sanatatii. Documentul ONU insa afirma ca efectele acestora au fost minime. Puternica explozie care a zguduit Cernobilul a catapultat fragmente din miezul reactorului pe campiile invecinate si a creat adevarati „nori“ de particule radioactive in aer. Incendiul provocat a durat 10 zile si a eliberat particule radioactive care au fost purtate de vant in directia unor zone rurale din fosta Uniune Sovietica. Particulele au ajuns pe corpurile umane si in casele oamenilor, contaminand campurile, padurile si fauna. In cadrul raportului se confirma faptul ca exista un numar de persoane, probabil intre 100.000-200.000, care au continuat sa fie afectate cat se poate de serios de acel dezastru, informeaza revista britanica „New Scientist“. In prezent, aproximativ sapte milioane de persoane din Rusia, Ucraina si Belarus continua sa primeasca compensatii si ajutoare pentru daunele provocate de accidentul de la Cernobil. In Ucraina, numarul de persoane declarate handicapate in mod permanent de accidentul de la Cernobil a crescut de la 200, in anul 1991, la 64.500 in anul 1997 si 91.219 in anul 2001, in ciuda faptului ca efectele radiatiilor scad in timp, se noteaza in raport. Bugetele statelor afectate de radiatii sunt si astazi afectate de sumele imense care trebuie oferite celor afectati de accidentul nuclear. Astfel, Ucraina si Belarus folosesc aproximativ 5% din bugetul de stat sub forma de compensatii lunare, oferite sutelor de mii de persoane dovedite a fi fost „iradiate“. Raportul mai afirma ca nu a crescut nici rata nasterii copiilor cu malformatii si nu s-a inregistrat nici o crestere observabila a incidentei leucemiei, un cancer al sangelui asociat, de cele mai multe ori, cu expunerea la radiatii.

„Problema de sanatate cel mai larg raspandita provocata de accident“ este „impactul asupra sanatatii mintale“ - afirma raportul ONU, care insinueaza ca cei afectati de accident nu inteleg foarte bine despre ce este vorba, si se complac in pozitia de „victime“, refuzand sa mai duca o viata normala. Imediat dupa dezastru, Uniunea Sovietica a declarat instituirea unei „zone de de excluziune“ in jurul reactorului, zona care exista in continuare, si a stramutat sute de mii de familii. Activitatile legate de agricultura au fost interzise in zonele contaminate, asa cum a fost interzis si culesul fructelor de padure, cum ar fi murele, sau ciupercile. „Oamenii dau dovada de un fatalism paralizant pentru ca au impresia ca riscul este mai mare decat in realitate, astfel incat aceasta permanenta tensiune ii determina sa se indrepte spre droguri, alcool, sex neprotejat, existand si o crestere a ratei somajului“, explica Fred A. Mettler, seful echipei de analisti care studiaza efectele accidentului asupra sanatatii, pentru Forumul Cernobil.

Raportul ONU a primit un raspuns deosebit de dur din partea organizatiei ecologiste Greenpeace, care a catalogat documentul ca pe o incercare de manipulare, informeaza Mediafax. „Este o rusine ca AIEA (Agentia Internationala pentru Energie Atomica) sufoca impactul accidentului industrial cel mai grav din istoria umanitatii“, a declarat intr-un comunicat Jan Van de Putte, responsabil pentru domeniul nuclear in organizatia Greenpeace International, cu sediul la Amsterdam. „A nega consecintele reale nu este numai insultator pentru miile de victime - carora le dam asigurari ca nu sunt bolnave de stres si de teama irationala - dar acest lucru conduce, de asemenea, la recomandari periculoase, la readucerea oamenilor in zonele contaminate“, a continuat el. O alta organizatie ecologista se alatura corului celor care contesta documentul realizat de ONU. Organizatia ecologista norvegiana Bellona considera ca bilantul victimelor accidentului nuclear de la Cernobil publicat de expertii ONU nu reflecta decat o mica parte din realitate. „Imediat dupa accident, mii de persoane au raspuns apelurilor de a se duce la locul dezastrului pentru a stinge incendiul declansat“, a afirmat Nils Broehmer, fizician nuclear, membru al organizatiei Bellona. „Aceste persoane au fost expuse la doze maxime de radioactivitate intr-un timp foarte scurt, apoi au fost dispersate“ in teritoriul sovietic. Raportul ONU este dezbatut la o conferinta desfasurata ieri si astazi la sediul de la Viena al Agentiei Internationale pentru Energie Atomica (AIEA), conferinta la care participa experti in domeniile nuclear, sanitar si al dezvoltarii, oficiali de la opt agentii specializate ale Natiunilor Unite, in special AIEA, Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) si Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS). De altfel, Mohamed El Baradei, seful AIEA, a declarat ieri ca unul dintre efectele pozitive ale dezastrului de la Cernobil este faptul ca a demonstrat necesitatea cooperarii internationale in acest domeniu. Dezastrul „a aratat lumii intregi ca riscul unui accident nuclear si radiologic nu tine cont de granitele politice ale statelor lumii“, a declarat El Baradei citat de Reuters.