|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Arhiva |
Cautare |
Contact |
Publicitate |
Parteneri |
Despre |
Timp Liber |
Adauga in Favorite |
Setare HomePage |
Recomanda-ne |
Abonare
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Ca urmare a apelului public formulat de organizatii ale societatii civile de a fi verificati membrii Consiliului Superior al Magistraturii, magistratii Înaltei Curti de Casatie si Justitie si persoanele cu functii de conducere din cadrul instantelor si parchetelor de pe lânga acestea, sub aspectul colaborarii cu securitatea ca politie polit
Consiliul Superior al Magistraturii apreciaza interesul pe care societatea civila îl manifesta pentru respectarea legii de catre toate institutiile statului si manifesta transparenta si sub aspectul comunicarii informatiilor care privesc rezultatul verificarii declaratiilor date de judecatori si procurori în temeiul legii, privind apartenenta sau neapartenenta ca agenti sau colaboratori ai organelor de securitate ca politie politica. Atitudinea Consiliului Superior al Magistraturii este sustinuta si de Asociatia Procurorilor din România, care, în scrisoarea transmisa doamnei Lidia Barbulescu, Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii în data de 12.02.2008, a apreciat pozitia ferma adoptata vineri, 08 februarie 2008, când a prezentat datele reale care dovedeau împrejurarea ca exista o singura decizie definitiva transmisa Consiliului Superior al Magistraturii, care atesta colaborarea cu organele de securitate ca politie politica a unui singur magistrat procuror. Asociatia procurorilor din România a solicitat doamnei Lidia Barbulescu, Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii sa ceara celor care au facut afirmatii defaimatoare la adresa magistratilor, sa prezinte public documentele care confirma sustinerile facute, iar în cazul în care acestea nu exista sa-si retraga afirmatiile în mod public. În 7 octombrie 2005 Consiliul Superior al Magistraturii a cerut CNSAS verificarea apartenentei sau neapartenentei ca agent sau colaborator al organelor de securitate, ca politie politica pentru 6138 de magistrati aflati în functie la momentul solicitarii. Pâna la sfârsitul anului 2007 CNSAS a transmis CSM doar 1145 de decizii. Din totalul de 1145 de decizii comunicate Consiliului Superior al Magistraturii în numai 3 decizii (2 judecatori si 1 procuror) s-a retinut colaborarea cu organele de securitate, ca politie politica. Din totalul de 3 decizii în care s-a retinut colaborarea cu organele de securitate, ca politie politica, o singura decizie este definitiva. Procurorul care a primit decizia definitiva nu detine o functie de conducere. În România functioneaza 178 de judecatorii, 41 de tribunale si 16 Curti de apel si parchete aferente acestora. Din totalul deciziilor comunicate de catre CNSAS, 166 vizeaza judecatori si procurori cu functii de conducere la instantele si parchetele de pe lânga acestea . Membrii Consiliului Superior al Magistraturii sunt în posesia deciziilor CNSAS care atesta neapartenenta acestora în calitate de agent sau colaborator al organelor de securitate, ca politie politica. Astfel cum s-a precizat în comunicatul dat publicitatii în data de 17 decembrie 2007 un singur membru ales cu activitate permanenta al Consiliului Superior al Magistraturii nu a primit rezultatul verificarii de la CNSAS. Ceilalti membrii ai Consiliului Superior al Magistraturii, aflati în exercitiul functiunii au primit decizii prin care s-a stabilit ca nu au fost agenti sau colaboratori ai politiei politice comuniste.
La nivelul Înaltei Curti de Casatie si Justitie au fost transmise 10 decizii, dintre acestea un numar de 4 decizii privesc judecatorii cu functii de conducere, diferenta constituind-o judecatorii cu functii de executie. La nivelul Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie au fost transmise 131 decizii, dintre acestea un numar de 12 decizii privesc procurorii cu functii de conducere, diferenta constituind-o procurorii cu functii de executie. La nivelul curtilor de apel au fost transmise 177 decizii, dintre acestea un numar de 7 decizii privesc judecatorii cu functii de conducere (3 – presedinti; 4 - vicepresedinti), diferenta constituind-o judecatorii cu functii de executie. La nivelul parchetelor de pe lânga curtile de apel au fost transmise 16 decizii, dintre acestea un numar de 7 decizii privesc procurorii cu functii de conducere, diferenta constituind-o procurorii cu functii de executie. La nivelul tribunalelor au fost transmise 271 decizii, dintre acestea un numar de 22 decizii privesc judecatorii cu functii de conducere (10 – presedinti; 12 - vicepresedinti), diferenta constituind-o judecatorii cu functii de executie. La nivelul parchetelor de pe lânga tribunale au fost transmise 34 decizii, dintre acestea un numar de 20 decizii privesc procurorii cu functii de conducere, diferenta constituind-o procurorii cu functii de executie. La nivelul judecatoriilor au fost transmise 413 decizii, dintre acestea un numar de 56 decizii privesc judecatorii cu functii de conducere (49 – presedinti; 7 - vicepresedinti), diferenta constituind-o judecatorii cu functii de executie. La nivelul parchetelor de pe lânga judecatorii au fost transmise 70 decizii, dintre acestea un numar de 33 decizii privesc procurorii cu functii de conducere, diferenta constituind-o procurorii cu functii de executie. O decizie referitoare la un magistrat asistent. La nivelul parchetelor militare au fost transmise 11 decizii, dintre acestea un numar de 5 decizii privesc procurorii cu functii de conducere, diferenta constituind-o procurorii cu functii de executie. Procentual, rezulta ca 18,65% din magistrati au fost verificati de CNSAS, conform datelor comunicate oficial catre Consiliul Superior al Magistraturii. Din totalul deciziilor comunicate de CNSAS: 872 decizii privesc pe judecatori si magistrati asistenti, 262 decizii privesc pe procurori si 11 decizii privesc pe consilierii juridici asimilati magistratilor din aparatul tehnic al CSM si INM. CNSAS a comunicat Consiliului Superior al Magistraturii ca toti magistratii nascuti ulterior anilor 1975-1976 nu vor fi verificati sub aspectul apartenentei sau neapartenentei ca agent sau colaborator al organelor de securitate, ca politie politica, astfel cum a precizat public doamna judecator Lidia Barbulescu, presedinte al CSM, la conferinta de presa de de la Curtea de apel Cluj-Napoca. La sfârsitul anului 2007 în România functionau 4161 de judecatori si 2203 procurori. Conform art. 6 alin.(1) si (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si al procurorilor “Judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti, personalul de specialitate juridica asimilat magistratilor si personalul auxiliar de specialitate sunt obligati sa faca o declaratie autentica, pe propria raspundere potrivit legii penale, privind apartenenta sau neapartenenta ca agent sau colaborator al organelor de securitate, ca politie politica. Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii verifica declaratiile prevazute la alin. (1). Rezultatele verificarilor se ataseaza la dosarul profesional.” Conform art. 48 alin.10 si art. 49 alin.11 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si al procurorilor “ Nu pot fi numiti în functii de conducere judecatorii si procurorii care au facut parte din serviciile de informatii înainte de 1990 sau au colaborat cu acestea ori judecatorii care au un interes personal, ce influenteaza sau ar putea influenta îndeplinirea cu obiectivitate si impartialitate a atributiilor prevazute de lege. “
|
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Tipareste articolul
