Salariaţii din UE au pus leafa pe locul 17 ca importanţă la aprecierea unui loc de muncă!
Europa de Est are cele mai mici salarii, procentul cel mai redus de muncitori calificaţi şi înalt calificaţi (knowledge workers), iar cetăţenii de aici sunt cei mai nemulţumiţi din UE de locul de muncă. Acestea sunt concluziile unui studiu publicat luna aceasta de către The Work Foundation. Studiul are ca temă 'joburile bune' şi monitorizează competitivitatea la nivelul UE. Satisfacţia care derivă dintr-un 'job bun' depinde nu doar de salariu, ci, mai ales, de calitatea muncii depuse, de comunicarea la locul de muncă, de siguranţa postului, de nivelul de stres.
În urma unor serii de interviuri şi sondaje, studiul 'descoperă' că pentru salariaţii europeni indicatorii ce definesc un 'job bun' sunt: absenţa monotoniei, oportunitatea angajatului de a da ce e mai bun, sentimentul muncii bine făcute, posibilitatea de a-şi pune în practică idele la serviciu, convingerea că munca depusă e folositoare altora. Curios, 'dimensiunea' salariului este pe locul 17 în topul indicatorilor care definesc un 'job bun', iar posibilitatea de avansare în carieră - pe ultimul loc (19). Pe primele două locuri se situează oportunitatea de a rezolva probleme, iar pe al doilea - sentimentul că munca ta este folositoare.
'Knowledge workers' lucrează în servicii sociale, în domeniul sănătăţii, în educaţie, management sau informatică. Îşi petrec, în medie, mai mult de 12 ani în acelaşi loc de muncă. 'Scopul raportului nu e doar de a consemna cum se simt muncitorii europeni, ci de a analiza felul în care politicile economice din diferite ţări influenţează condiţiile de muncă şi utilizarea capitalului uman', a adăugat Katerina Rüdiger.
'Modelul nordic' încă mai funcţionează
Analiza arată că mai avem mult de învăţat de la ţările nordice, care oferă locuri de muncă satisfăcătoare şi puţin monotone. Nordicii şi britanicii au cei mai mulţi 'knowledge workers' (peste 50%), urmaţi de suedezi, olandezi şi finlandezi, conform unei analize Eurostat citată de The Work Foundation. În Germania, Franţa şi Italia sunt în jur de 40%. Per total, 62% dintre cei care muncesc în Europa sunt necalificaţi sau slab calificaţi (non-knowledge workers). Lideri la forţa de muncă slab calificată sunt ţările din Europa de Est, cu doar 29% calificaţi şi înalt calificaţi, dar media lor de vârstă, 39 de ani, e mai scăzută decât în restul Europei. Europa de Sud urmează în topul regiunilor cu procent redus de muncitori calificaţi şi înalt calificaţi (34% din totalul angajaţilor), în condiţiile în care media la nivelul UE e de 37% 'knowledge workers'.
Ţările nordice îşi menţin muncitorii satisfăcuţi pentru că le oferă 'joburi bune'. În loc de ajutoare financiare pentru şomeri, sistemul nordic acordă servicii care îi ajută pe şomeri să se specializeze şi apoi să se angajeze. Un alt punct forte al economiei din Europa de Nord e dezvoltarea continuă a abilităţilor şi competenţelor. La polul opus, modelul economic din Europa de Est şi de Sud presupune beneficii relativ mari pentru şomeri, bazate pe asigurări în funcţie de venit, iar guvernele atribuie o atenţie deosebită pensionarilor şi nu populaţiei active.
Ce înţeleg salariaţii europeni printr-un 'job bun':
Alegere Procent respondenţi
1. Rezolvi probleme 88%
2. Simţi că munca ta e folositoare 86%
3. Sentimentul unei munci bine făcute 83%
4. Înveţi lucruri noi 81%
5. Siguranţa jobului 80%
6. Putere de decizie a modului de lucru 79%
7. Putere de decizie a vitezei de lucru 78%
8. Putere de decizie a ordinii în care se efectuează sarcinile 77%
9. Oportunitatea de a da ce poţi mai bun 76%
10. Sarcini de lucru complexe 75%
11. Posibilitatea de a aplica idei proprii 72%
12. Oportunitatea de a învăţa lucruri noi 70%
13. Lipsa sarcinilor monotone 69%
14. Jobul te solicită intellectual 68%
15. Lipsa sarcinilor repetitive 65%
16. Accesul la training şi specializări 55%
17. Salariu bun 52%
18. Cerinţele jobului se potrivesc cu abilităţile angajatului 49%
19. Oportunitatea de a avansa în carieră 42%

Publicarea unui comentariu astfel acceptat nu presupune afisarea pe site-ul InfoNews.ro a adresei de mail introduse. Aceasta va fi stocata si utilizata doar in scopul notificarii utilizatorului asupra oricarui raspuns / modificare sau / si acceptare a publicarii comentariului si in conformitate cu Politica de confidentialitate a InfoNews.ro.
Inainte de trimiterea mesajului dvs. va rugam sa completati codul din imaginea de mai jos pentru a preveni transmiterii automate a mesajelor spam.