Creşterea continuă a cotaţiei internaţionale a barilului de petrol şi a preţului gazului natural are repercusiuni şi asupra economiei româneşti, efectele resimţindu-se mai întâi la benzinării şi după aceea în creşterea preţurilor celorlalte produse. După ce săptămâna

Cititi si...

Cine câştigă din creşterea cotaţiilor internaţionale ale ţiţeiului şi gazelor naturale

Cotaţiile internaţionale ale ţiţeiului scumpesc benzina

Cotaţiile internaţionale micşorează preţul benzinei

trecută, Petrom a majorat tarifele cu 6 bani, preţurile în benzinăriile Lukoil vor creşte de astăzi tot cu aproximativ 6 bani. Bezinarii particulari estimează că până la sfârşitul anului majorarea va fi de 15%. Petrolul a urcat la sfârşitul săptămânii cu peste doi dolari, depăşind valoarea de 95 de dolari pe baril, pe fondul reducerii masive a stocurilor petroliere ale SUA în apropierea sezonului de iarnă, transmite Reuters.

Chiar dacă România mai dispune de rezerve de petrol pentru încă 15 ani şi de gaze pentru 20 de ani în cazul în care se menţine ritmul actual de producţie, preţul intern al carburanţilor şi al gazelor naturale depinde de evoluţia cotaţiilor de pe pieţele externe, pentru că suntem din ce în ce în mai dependenţi de resursele din fostele state ale Uniunii Sovietice.

Singurii câştigători din această ecuaţie vor fi producătorii autohtoni de petrol şi gaze, deoarece mărirea permanentă a preţurilor va aduce mai mulţi bani în conturi în condiţiile în care costurile de producţie au o tendinţă de creştere mai mică. Societăţile privilegiate sunt Petrom, care deţine monopolul extracţiei de ţiţei şi jumătate din piaţa de producţie de gaze naturale, şi Romgaz Mediaş, companie deţinută de statul român, care are controlul asupra celeilalte jumătaţi.În cazul petrolului, strategia Petrom de stabilire a preţurilor la carburanţi, realizată imediat după ce managementul companiei a fost preluat de austriecii de la OMV, în 2005,  prevede că benzina şi motorina vor costa în funcţie de fluctuaţiile de pe pieţele externe.

Anul trecut, de exemplu, preţul ţiţeiului a crescut cu 20% faţă de 2005, iar în acest an s-au atins recorduri istorice la cotaţia barilului de ţiţei. La gaze, 30-40% din consum este asigurat de importurile din Rusia. În schimb, preţul gazelor produse în ţară, de către cei doi mari jucători, Petrom şi Romgaz, se aliniază treptat la cel de afară, conform înţelegerii cu Uniunea Europeană.

Efectele se vor resimţi în curând

Pe fondul anunţului că rezervele de petrol ale SUA au scăzut peste aşteptări şi a deciziei Federal Reserve de a reduce dobânda cheie, preţul barilului de petrol a crescut vertiginos către pragul psihologic de 100 de dolari. În România, efectele se pot resimţi după două săptămâni. În perspectivă, pe măsură ce rezervele interne scad costurile de producţie vor creşte pentru că forajele se vor face la adâncimi mai mari. Mai mult, în cazul în care explorările, pentru care Petrom şi Romgaz alocă anual 100 milioane de euro, şi, respectiv, 60 milioane de euro, nu dau rezultate vor apărea pierderi în acest sector.

În 2007, Petrom a anunţat descoperirea unui important zăcământ de gaze naturale la Torceşti, lângă Focşani, al doilea ca importanţă după 1990, şi a unuia de petrol, pe platoul continental al Mării Negre. Ca să îşi menţină producţia la un nivel constant sau chiar să o crească, cele două companii îşi extind interesul spre alte pieţe. După ce este prezentă pe piaţa din Kazakhstan de câţiva ani, Petrom a intrat şi pe cea rusească în 2006 atunci când a achiziţionat o companie, Ring Oil Holding&Trading, care avea concesiuni în 8 perimetre din Rusia. Romgaz ţinteşte piaţa din Serbia, fiind tentată să încheie un parteneriat cu o companie locală, NIS.

Info plus:

15 ani mai ajung României rezervele de petrol existente iar cele de gaze naturale, 20 de ani

Ziarul "Gandul" angajează co - Gandul (06-11-2007)