UDMR si Guvernul Tariceanu par a fi ajuns la un compromis pe noua propunere de lege a minoritatilor care devine astfel un proiect al coalitiei guvernamentale, dupa cum a anuntat ieri liderul UDM, Marko Bela. Aflata ieri in dezbaterea Guvernului spre adoptare, forma finala a proiectului nu a suferit prea multe modificari, in ciuda criticilor aduse de catre ministrul culturii, Mona Musca pe marginea acestui act normativ, ci doar anumite nuantari. Desi UDMR ceruse ca legea sa nu poposeasca in Parlament, unde risca sa fie modificata, proiectul insusit de Coalitie va lua calea legislativului. Acolo este asteptata insa de catre PSD si PPRM, care au anuntat deja ca nu sunt de acord cu actuala formula.

Cititi si...

Divergente in Coalitia guvernamentala

Iliescu ataca din nou: Coalitia guvernamentala nu are cultura politica!

Coalitia guvernamentala si Opozitia au decis: 10 decembrie, termen-limita pentru bugetul anului 2006

Proiectul de lege, creatie a reprezentantilor parlamentari ai tuturor minoritatilor nationale recunoscute, reglementeaza, pe langa conceptul autonomiei culturale, folosirea limbii materne in scoli, administratie publica si in justitie si prezervarea privilegiilor actualilor actori politici ai acestor comunitati, in special ale UDMR-ului aflat la guvernare.

Astfel, proiectul de lege stabileste modalitatile de participare a organizatiilor minoritatilor nationale la alegerile parlamentare si locale. Invocand principiul descentralizarii, initiatorii au introdus o prevedere potrivit careia „organizatiile minoritatilor nationale pot constitui subdiviziuni teritoriale cu sau fara personalitate juridica“, in conditiile legii. Initiativa vizeaza asa-numita inflatie de asociatii ale unor „minoritati-fantoma“, reclamate in repetate randuri de catre reprezentantii unora dintre etniile recunoscute, dar si ingreunarea accesului altor asociatii la reprezentarea parlamentara. Cu alte cuvinte, au in vedere eliminarea competitorilor din interiorul unei minoritati la alegeri.

Legea a iscat dispute inainte de a fi adoptata in Guvern. Una dintre ele a fost generata de infiintarea unui consiliu care sa gireze numirile la institutiile de stat din localitatile dominate de minoritati. Problema fusese ridicata de ministrul Culturii, Mona Musca, aceea care spunea ca institutiile statului sunt dublate astfel.

Potrivit ministrului Marko Bela, Consiliile Nationale ale Minoritatilor nu vor mai dubla institutiile statului la nivel local, in domeniul administrativ, cultural sau educational. In plus, avizul conform, obligativitatea consultarii reprezentantilor minoritatilor nationale de catre autoritati pe marginea unor probleme cultural-educationale - o alta problema ridicata de minsitrul Culturii, a fost inlocuita cu o formula mai larga a „dreptului de acord“, prin care rolul devine doar consultativ. Potrivit proiectului, in baza autonomiei culturale, comunitatile vor avea dreptul de a participa la toate deciziile in probleme de invatamant, audio-vizual, administrarea fondurilor primite de la buget, numirea sau destituirea persoanelor din conducerea insitutiilor culturale proprii.

De remarcat ca prin Consiliul National al Autonomiei Culturale, UDMR isi asigura ponderea cea mai mare, de vreme ce numarul membrilor propriului Consiliu se va ridica la 91, proportional cu numarul persoanelor acestei etnii. Minoritatile mai mici vor constitui astfel de consilii din numai sapte membri, in cazul in care numarul persoanelor declarate apartinand acelei minoritati este de sub 5.000.

Liderul liberal Mona Musca a spus, intr-un interviu la BBC, ca proiectul i se pare discriminatoriu cata vreme contine prevederea ca un Consiliu al Minoritatilor sa dea un aviz conform, adica un aviz obligatoriu, daca o persoana participa sau nu la un concurs. „Mi s-a parut de netrecut cu vederea, le-am propus, daca vor, un criteriu obiectiv, care sa vizeze pe toata lumea, sa aiba toata lumea sanse egale de a participa la un concurs, un examen de limba minoritatii respective si, daca e cazul, si de cultura minoritatii respective“, a spus Mona Musca.

PSD nu crede in oportunitatea legii

„Avem o serie de acte normative si reglementari internationale la care Romania este tara semnatara“, ne-a declarat Titus Colatean, purtatorul de cuvant al fostului aliat al UDMR intre 2000 si 2004. Corlatean si-a exprimat temerea ca nu cumva aceasta initiativa sa se transforme „mai mult intr-o lege a comunitatii maghiare decat a tuturor minoritatilor“. El a criticat „paralelismul pe care il propune legea la nivelul unor institutii ale statului si inducerea ideii de drepturi colective, total neconforma cu Constitutia si actele internationale“.

Marius Vulpe - Averea (20-05-2005)