Autoritatile din cele doua orase estimeaza ca ele se vor uni peste 10-15 ani. Distanta dintre Galati si Braila este de 15 kilometri. In 16 ani, Galatiul "a inaintat" catre Braila, extinzandu-si constructiile

Cititi si...

Galatiul se uneste cu Braila incepand cu cartierul Dimitrie Cantemir

Pe autostrada, intre 1 si 3 euro pe suta de kilometri !

Poiana Brasov, partii de 14,3 kilometri

cu 5 kilometri. Nici Braila nu a stat degeaba, orasul "inaintand" si el cu circa 3 kilometri, ceea ce inseamna ca distanta dintre cele doua municipii s-a micsorat cu 8 kilometri.

Un calcul sumar arata ca, in medie, Galatiul si Braila tind sa se uneasca cu 2 kilometri pe an. Desi, potrivit calculelor, cele doua orase ar trebui sa fie unite in circa 4 ani, autoritatile prognozeaza ca "marea unire" se va petrece abia peste 10-15 ani.

Doua hipermarketuri si o fabrica de confectii

Incet, dar sigur, Galatiul se extinde catre Braila si, cu certitudine, in cel mult 15 ani, visul edililor celor doua orase de a se uni intr-o metropola se va realiza, in sfarsit. Deja cartierul de blocuri ANL este pe jumatate ridicat, in aceasta toamna urmand sa se mute cateva zeci de familii.

Mai mult, la iesirea din Galati spre Braila, doua hipermarketuri si o fabrica de confectii se vor construi langa Universitatea "Danubius", dar si spatii comerciale, o fabrica si parcuri industriale, care vor oferi peste 3.000 de locuri de munca.

Locul este ceea ce ar fi trebuit sa fie Parcul Tineretului. Intravilanul Galatiului se extinde chiar mai departe de cartierul ANL. Pe o suprafata de circa 25 de hectare, Carrefour va construi un hipermarket care va deservi cele doua orase si, de fapt, va contribui la procesul de unire. Hipermarketul va mai micsora cu circa 5 kilometri distanta din Galati si Braila.

Dincolo de cartierul Dimitrie Cantemir, la circa 5 kilometri de iesirea din Galati, au fost concesionate 25 de hectare catre Carrefour, compania urmand sa construiasca pe o suprafata de 7 hectare. Proiectul se afla in faza obtinerii de autorizatii. Va avea 1.350 locuri de parcare si circa

500 de angajati. Este o investitie de 20 de milioane de euro. Proiectul va fi finalizat peste cel putin doi ani si reprezinta inca un pas catre unirea celor doua orase vecine, fiind deocamdata ultimul punct in procesul de unire al celor doua municipii.

Proiectul "Parcul Tineretului", abandonat

Parcul Tineretului urma sa fie unul dintre cele mai frumoase zone verzi ale orasului. Cel putin asa era in proiect, inainte de 1989. Edilii de atunci au apucat sa faca aleile si cam atat.

Proiectul prevedea o salba de lacuri artificiale, dar totul a fost abandonat, zona degradandu-se in cei 16 ani in care buruienile au crescut in voie.

Cele aproximativ 12 hectare au fost concesionate si impartite intre Cozamin (o fabrica de confectii), Selgros (pentru constructia unui hipermarket) si Real (pentru un alt hipermarket).

Terenul se intinde de la iesirea din Galati spre Braila, in spatele Universitatii "Danubius", pana la Dunare. De cateva saptamani, terenul a inceput sa fie curatat de vegetatie si au aparut deja materiale de constructie si utilaje.

Peste 3 hectare din acest teren vor fi utilizate de Real pentru un nou magazin, ce va fi pozitionat in apropierea Restaurantului Vacanta. SC Selgros Cash&Carry SRL a avut un teren langa Metro, dar pentru ca a fost revendicat, Primaria a oferit la schimb acest teren - 17.500 de metri patrati.

Pe 14 septembrie, Selgros a incheiat un contract de asociere cu consiliul local, prin care se angajeaza sa realizeze, pe propria cheltuiala, "lucrari de amenajare a zonelor adiacente terenului proprietate privata a municipiului Galati", pana la cinci hectare.

"In acest caz am solicitat evaluarea de impact asupra mediului", ne-a declarat Mihai Turcu, directorul Agentiei pentru Protectia Mediului Galati. Selgros va avea o parcare de cel putin 200 de locuri si va crea peste 150 de locuri de munca.

Confectiile reduc somajul printre femei

Alte trei hectare au fost concesionate de catre Cozamin, o firma galateana care produce confectii, in 2004. Cele trei hectare care au fost si cele mai ravnite, deoarece Universitatea particulara "Danubius" a solicitat si ea teren inca din 2001, pentru construirea unui camin studentesc.

"Am concesionat terenul prin licitatie publica, la care universitatea nu a participat. Iar din 2004 si pana acum m-am chinuit sa obtin autorizatia de constructie. In acest timp, am refacut proiectul de doua ori si am cheltuit peste cinci miliarde de lei, redeventa pe teren, despagubiri catre Romsilva de peste un miliard de lei si toate celelalte. Cu toate acestea, sunt galatean si vreau sa raman in Galati, iar noua fabrica va crea 3.000 de noi locuri de munca pentru femei. De ce sa plece tineretul afara?", a spus Costica Caloian, managerul general al Cozamin.

Cozamin a inceput deja lucrarile la fabrica de confectii, iar anul viitor va incepe productia. Intre timp, vor demara lucrarile si la celelalte constructii ale ansamblului: cresa si gradinita pentru copiii angajatelor, blocuri de locuinte, cladire administrativa. Printre angajatele fabricii Cozamin vor fi si brailence.

ASA A INCEPUT

Locul buruienilor a fost luat de blocurile ANL

Construirea cartierului ANL a fost primul pas catre unirea Galatiului cu Braila, fiind asezat la circa 2 kilometri de iesirea din Galati. 240 de apartamente vor fi date in folosinta in aceasta toamna in cartierul "Dimitrie Cantemir", destinat locuintelor ANL.

Cartierul este situat in zona digului Galati-Braila, unde pana acum cativa ani erau doar buruieni si balti, dar unde edilii celor doua municipii viseaza la un oras comun.

De trei ani si jumatate, guvernul a acordat, in proprietatea publica a municipiului Galati, un teren cu o suprafata de 1.000 hectare (din teritoriul administrativ al judetului Braila - zona Vadeni), in vederea constructiei de locuinte si utilitati sociale.

Locul buruienilor de acolo a fost luat de noua blocuri aflate acum in diferite grade de executie. Nici brailenii nu au stat degeaba, caci si ei au construit tot blocuri ANL, la iesirea din Braila spre Galati, dar au inaintat si cu o reprezentanta Dacia.




Alina Comsa Durbaca - Evenimentul Zilei (12-10-2006)

Abonati-va la