BNR a dat 10 miliarde de lei bancherilor pentru a reporni creditarea

01 IULIE 2009 - Gandul » 01-07-2009
Printează
Salvează ca PDF
BNR a dat 10 miliarde de lei bancherilor pentru a reporni creditarea
Banca Naţională a României (BNR) a decis, ieri, să ieftinească din nou împrumuturile în lei pe care le dă băncilor şi a pus la dispoziţia bancherilor, începând cu 24 iulie, aproape 10 miliarde de lei pentru a reporni creditarea.
Consiliul de Administraţie (CA) al BNR a decis marţi reducerea dobânzii de politică monetară cu jumătate de punct procentual, până la 9%, ieftinind astfel accesul băncilor din România la creditele în lei. În acelaşi timp, BNR a decis să reducă rata rezervelor minime obligatorii (r.m.o.) la finanţările atrase atât în lei cât şi în euro, cu trei, respectiv cinci puncte procentuale, măsură ce ar putea aduce în piaţa bancară o lichiditate suplimentară de până la 10 miliarde de lei.
`În termeni aproximativi, fiecare punct procentual redus din r.m.o. poate echivala cu eliberarea unei sume de circa 250-300 milioane euro (sau echivalent lei, caz în care intervine şi rata cursului de schimb utilizat la conversie). Astfel, suma totală eliberată ar putea fi undeva între circa 2 miliarde şi 2,4 miliarde euro structurată astfel: circa 3,1 - 3,8 miliarde în moneda naţională şi 1,25 - 1,5 miliarde în euro`, ne-a declarat Florian Libocor, economist-şef al BRD. La un curs de 4,2 lei/euro, BNR le-a dat băncilor acces la până la 10 miliarde de lei pentru a le convinge să reducă dobânzile şi să repornească creditarea.
Reducerea ratei rezervelor minime obligatorii (r.m.o.) la finanţările atrase de bănci a fost de la 40% la 35% la cele în valută şi de la 18% la 15% la cele în lei. Un nivel al r.m.o. de 35% la finanţarea atrasă în valută înseamnă că pentru fiecare 100 de euro, de exemplu, atraşi de o bancă, aceasta este obligată să depună 35 de euro în vistieria BNR. Reducerea r.m.o. echivalează cu eliberare din vistierie a unei părţi din banii depuşi până acum de bănci pentru rezervele minime obligatorii.

Dobânzi mai mici abia din toamnă

Deşi susţin la unison că măsura BNR se va transforma, inevitabil, în dobânzi mai mici la bănci, economiştii spun că efectele propriu-zise se vor vedea abia în toamnă, prin august, după ce băncile vor ridica de la Banca Naţională miliardele pentru stimularea creditării. `Decizia privind reducerea dobânzii de politică monetară se va resimţi începând cu zilele următoare. Cea legată de r.m.o. va avea efecte după data aplicării. Personal, consider că vom vedea în scurt timp dobânzi mai mici, la depozite şi la credite, după ce banii din r.m.o. vor intra în bănci`, a declarat pentru Gândul Ionuţ Dumitru, economist şef al Raiffeisen Bank. El a precizat că BNR şi-a permis această relaxare vizibilă a politicii monetare pentru că a prins un moment bun, inflaţia fiind în limite bune în timp ce cursul de schimb a fost destul de stabil în ultima perioadă.
Reducerea r.m.o. a fost posibilă în special datorită acordului de finanţare cu FMI, de 12,95 miliarde de euro, din care prima tranşă, de cinci miliarde, a intrat deja în vistieria BNR. Dacă BNR ar fi redus r.m.o. fără a compensa banii daţi băncilor cu acordul cu Fondul, economiştii spun că, cel mai probabil, cursul ar fi explodat şi ar fi declanşat o serie întreagă de dezechilibre majore în economie.

Bancherii încă nu dau semne de reducere a dobânzilor

Deşi dobânda la care se împrumută între ele băncile (Robor) a scăzut considerabil în ultimele luni, de la 14% la 10%, dobânzile cerute clienţilor au rămas la acelaşi nivel, respectiv de peste 20% în cazul creditelor de consum fără garanţie ipotecară. Bancherii susţin că o parte importantă a finanţării lor în lei provine din depozitele atrase de la populaţie, care în momentul de faţă oferă dobânzi mari, de până la 15%. Altfel spus, mai întâi vor scădea dobânzile la depozite şi apoi pe cele la credite. Preşedintele Asociaţiei Române a Bancherilor (ARB), Radu Gheţea, a declarat marţi, cu ocazia seminarului Ziarului Financiar `Cum repornim economia`, că până la sfârşitul acestui an este foarte posibil ca dobânzile la depozite să ajungă la o singură cifră, adică sub 10%. (V.R.)