Agenţia Sapard a solicitat Comisiei Europene alocarea a 70-150 de milioane de euro pentru proiectele de infrastructură afectate de inundaţiile din acest an. „Cel mai probabil, aceste sume vor fi realocate de la măsurile Sapard mai puţin solicitate de întreprinzători. Un răspuns cert va fi dat în toamnă, după ce oficialii de la Comisia Europeană vor veni din concedii”, au declarat responsabilii Agenţiei Sapard. Potrivit directorului general adjunct al Agenţiei Sapard, Dan Gherghelaş, proiectele de infrastructură – construcţii de drumuri, reţele de canalizare – din zonele rurale care au fost distruse de inundaţii vor putea primi bani de la Sapard pentru reconstrucţie.

Cititi si...

O mare parte din fondurile SAPARD atribuite Romaniei risca sa fie returnata UE

Romania poate pierde o parte din finantarile europene

Romania a cheltuit doar 37% din fondurile SAPARD alocate pentru perioada 2000-2003

„În medie, un proiect de infrastructură are o valoare de un milion de euro. Există lucrări care au fost afectate în diferite grade, chiar şi până la 70 la sută”, a declarat Gherghelaş, care a adăugat că aceia care vor să beneficieze de aceste sume vor trebui să realizeze un nou proiect tehnic şi să urmeze întrega procedură Sapard.

Lucrările de execuţie ar urma să înceapă efectiv în lunile martie-aprilie anul viitor, după parcurgerea tuturor etapelor. În plus, pentru refacerea infrastructurii din zonele inundate va fi solicitată aprobarea Comisiei Europene pentru introducerea unei submăsuri Sapard de refacere a digurilor, care va putea fi accesată de comunităţile locale. De asemenea, pentru proiectele de măsuri Sapard destinate întreprinzătorilor privaţi şi care vor fi localizate în zonele calamitate, contribuţia naţională şi a UE va creşte de la 50 la sută la 60-70 la sută.

„Conflictele de interese nu ne-au ocolit!“

Problema conflictelor de interese la proiectele Sapard este una la nivel naţional, au recunoscut ieri reprezentanţii Sapard. Astfel, situaţii de conflicte de interese – în care verificatorul de proiect este rudă cu cei de la firma care a elaborat proiectul, sau în care dirigintele de şantier este funcţionar în administraţia publică etc- au fost înregistrate în Suceava, Olt, Dolj, Dâmboviţa, Cluj. „Cele mai multe nereguli şi investiţii neeligibile pentru proiectele realizate cu bani de la Sapard au fost semnalate în judeţul Suceava”, a declarat Samoilă Szabo, directorul general al Agenţiei Sapard. Pentru zece din aceste proiecte, Agenţia Sapard are acum procese pe rol cu consiliile locale. „Preşedintele Consiliului Judeţean din Suceava, în loc să declare că va susţine consiliile locale în instanţă cu expertiză juridică, mai bine ar fi susţinut un sistem de monitorizare a proiectelor Sapard. În cazul proiectelor cu pricina, Agenţia Sapard a refuzat să deconteze o serie de fonduri, deoarece fuseseră solicitate la plată lucrări neachitate de consiliul local, se depăşise linia bugetară, consiliul local solicita decontarea unor cheltuieli neeligibile etc. Vom înăspri verificările la execuţia lucrărilor”, a anunţat şeful Agenţiei Sapard. Astfel, la contractele noi va fi impusă o limită maximă de bună garanţie de 10 la sută şi o perioadă de garanţie de doi ani. În plus, vor fi făcute controale inopinate la şantierul de execuţie a lucrărilor. „Nu vom mai umbla cu mânuşi. Unde am găsit probleme, vom sesiza organele abilitate”, a spus şeful Sapard.

Au fost plătite doar 340 milioane euro

Din fondurile de aproximativ un miliard de euro de care va beneficia ţara noastră prin Sapard, până în prezent au fost plătite către beneficiari circa 340 milioane de euro. Există riscul să pierdem o parte din fonduri? “Multe ţări dau fonduri înapoi, multe sunt înapoiate din cauza unor nereguli. Anul viitor va trebui să plătim 640 de milioane de euro. Nu avem garanţia că vom putea să-i plătim pe toţi”, a recunoscut directorul general adjunct al Agenţiei Sapard.

Gandul (27-07-2005)