La chemarea SUA, NATO şi-a înăsprit tonul faţă de Rusia, însă atât cât să nu piardă cooperarea energetică şi antiteroristă cu Moscova.
Miniştrii de Externe ai statelor membre NATO reuniţi marţi la Bruxelles, la cererea SUA, au transmis Rusiei mesajul că

Cititi si...

Rusia prinsa intre SUA si NATO

Rusia ţine NATO în şah cu pionii separatişti

Rusia si Nato nu au cazut de acord

„relaţiile NATO-Rusia nu mai pot continua ca şi până acum“, atât timp cât Moscova nu îşi respectă angajamentul de a-şi retrage trupele din Georgia. „Nu abandonăm Consiliul NATO-Rusia, dar atât timp cât trupele ruse ocupă Georgia nu poate fi vorba de «business as usual». Nu vrem să închidem însă toate uşile în faţa Rusiei“, a declarat secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, imediat după reuniunea de la Bruxelles.

Declaraţia Comună a statelor NATO a condamnat acţiunea militară a Rusiei în Georgia, considerând-o „disproporţionată“ şi incompatibilă cu principiile rezolvării conflictelor pe cale paşnică, şi a cerut retragerea trupelor ruse pe aliniamentele anterioare izbucnirii conflictului.  

Statele NATO au decis crearea unei Comisii NATO-Georgia, după modelul deja existentei Comisii NATO-Ucraina, care să gestioneze procesul apropierii de Alianţă a fostei republici sovietice. „Această comisie nu va fi un substitut pentru Planul de Acţiuni pentru Aderare (primul pas către statutul de membru NATO), care va face parte din agenda Reuniunii NATO din decembrie“, a precizat un diplomat francez, citat de AFP.

Totodată, liderii nord-atlantici au hotărât, la cererea autorităţilor georgiene, trimiterea la Tbilisi a mai multor experţi în gestionarea situaţiilor de urgenţă şi a crizelor umanitare. Participant la reuniunea de la Bruxelles, ministrul român de Externe, Lazăr Comănescu, a arătat că escaladarea conflictului din Georgia a demonstrat că UE, NATO şi OSCE trebuie să se implice mai mult în rezolvarea conflictelor îngheţate din regiune, printre care şi cel din Transnistria.

Rusia a reacţionat prin vocea ambasadorului la NATO, Dmitri Rogozin, care a reafirmat că trupele ruse din Georgia şi-au început deja retragerea. „Examinăm atent deciziile NATO, iar dacă ele nu sunt conforme cu realitatea, nu vom mai putea menţine calitatea relaţiilor noastre“, a declarat acesta, neezitând să compare acţiunile întreprinse de preşedintele georgian Mihail Saakaşvili în Osetia de Sud cu cele ale lui Stalin, Hitler sau Saddam Hussein.

Totodată, Rogozin a afirmat că Rusia a renunţat la convocarea unui Consiliu NATO-Rusia, din cauza atitudinii „neconstructive“ a SUA faţă de această iniţiativă. Aleksandr Gruciko, adjunct al ministrului de Externe, a declarat că, „dacă NATO va proteja Georgia, vom avea probleme în cooperarea cu Alianţa. Noi continuăm să ajutăm NATO în Afganistan, asigurând tranzitul aerian, cooperăm în lupta antiteroristă şi în neproliferarea armelor de distrugere în masă“, a sugerat Gruciko domeniile în care Rusia şi-ar putea retrage sprijinul.

De altfel, trupele NATO au suferit marţi pierderi grele în Afganistan, unde zece militari francezi au fost ucişi şi 21 răniţi într-o ambuscadă la 50 de kilometri de capitala Kabul. În urma acestui grav eveniment, preşedintele Nicolas Sarkozy a anunţat că se va deplasa marţi seară în Afganistan.

Reuniunea de la Bruxelles a fost organizată pe fondul atitudinilor diferite ale statelor NATO faţă de operaţiunea militară a Rusiei în Georgia. SUA, Polonia şi statele baltice au condamnat ferm agresiunea rusă, argumentând că începerea negocierilor de aderare la NATO cu Georgia şi Ucraina ar fi împiedicat conflictul cu Rusia. Pe de altă parte, Germania, Franţa, Ungaria sau Slovenia, dependente de importurile energetice din Rusia, au adoptat o atitudine mult mai rezervată.

„Există diferenţe între sensibilităţile statelor membre“, a declarat şeful diplomaţiei belgiene, Karel De Gucht, potrivit căruia „trebuie păstrate deschise canalele de comunicare cu Rusia“. Acţiunile limitate ale NATO au făcut până acum ca mai multe iniţiative vizând situaţia din Caucaz să aparţină unor state neutre. Suedia a avertizat că va renunţa la exerciţiile militare comune cu Rusia, iar Finlanda a cerut trimiterea a 100 de specialişti OSCE pentru monitorizarea situaţiei militare şi umanitare din Georgia.

Cravata, inamicul lui Saakaşvili 

Preşedintele georgian, Mihail Saakaşvili, a fost surprins de camerele de luat vederi ale BBC rozându-şi propria cravată, într-o aparentă criză de nervi. Saakaşvili aştepta să intre în direct la televiziunea britanică, fără a şti însă că este deja înregistrat. Clipul a fost imediat preluat de televiziunile ruseşti care au apelat inclusiv la experţi criminalişti, care au demonstrat că gestul lui Saakaşvili denotă „un grad înalt de teamă şi neadaptare psihică“. Aceştia au concluzionat că preşedintele georgian este „sociopat“. Publicaţia „Pravda“ scria chiar că „asemenea dezechilibru psihic poate duce la decizii politice iresponsabile şi la catastrofe umanitare“.

Cotidianul (20-08-2008)

Abonati-va la