Febra campaniilor menite să ne spele "păcatele" a fost declanşată când un român de etnie rromă, Nicolae Romulus Mailat, a ucis o italiancă. Astfel că autorităţile noastre s-au pus pe treabă. După ce au fost aruncaţi 80.000 de euro pentru a face un studiu care să arate că italienii nu-i agreează pe români, Executivul de la Bucureşti a decis să investească alţi 125.000 de euro în 25 de ONG-uri din peninsulă. Acestea, prin conferinţe, seminarii, pliante frumos colorate şi albume cu frumuseţile patriei, ar fi trebuit să-i convingă pe ital

Cititi si...

Guvernul a aruncat 4 milioane de euro pentru a constata "relaţiile excelente" dintre români şi italieni

Peste 1,1 milioane de euro şi 12 ani de închisoare pentru catastrofa Mihăileşti

700 milioane de euro schimba Semanatoarea in Sema Parc

ieni cât de nobili şi muncitori sunt românii. Numai că aceleaşi ONG-uri au putut folosi banii respectivi pentru cumpărarea de mobilier sau echipament IT după bunul lor plac. Însă lovitura de graţie pentru bugetul României a venit în luna mai, când acelaşi Guvern a decis să deruleze o campanie menită să ne reabiliteze în ochii opiniei publice internaţionale. Numai pentru îmbunătăţirea percepţiei italienilor şi spaniolilor, Agenţiei pentru Strategii Guvernamentale (ASG) i s-a alocat un buget de aproximativ 9,5 milioane de euro pentru campania "Români în Europa". Din această sumă, Guvernul României a plătit aproape 5,4 milioane de euro pentru campania din Italia, după cum a declarat Alfred Bulai, preşedintele ASG.Pentru desemnarea celor două agenţii de publicitate care au fost responsabile cu promovarea României a fost folosită procedura dialogului competitiv. Dialogul competitiv este una dintre modalităţile legale prin care procedura achiziţiilor publice prin licitaţie poate fi ocolită. Ultima ( dar nu şi cea din urmă) a fost decizia de a suplimenta bugetul Ministerului Afacerilor Externe cu 1,4 milioane RON (aprox. 400 mii euro) pentru desfăşurarea în Italia, în perioada septembrie-octombrie 2008, a campaniei de diplomaţie publică "Piazza di Romania", evenimentul având scopul de a oferi mai multă vizibilitate în rândul publicului italian întâlnirii la nivel de guverne. Campania MAE a fost aprobată de Guvern printr-un memorandum, în şedinţa din 24 iunie. Aceasta se va desfăşura în trei oraşe - Roma, Milano şi Torino - şi include două etape. Astfel, în luna septembrie, se vor desfăşura evenimente care prezintă tradiţii şi muzică din România şi unde publicul italian va intra în contact direct cu cultura românească. în luna octombrie se vor desfăşura câteva evenimente în marja întâlnirii planificate între guvernele celor două state. Suma prevăzută în proiect include "cheltuielile cu amenajarea spaţiului expoziţional, achiziţia şi distribuirea de materiale promoţionale şi artizanat, organizarea şi desfăşurarea unor acţiuni de protocol şi reprezentare, cheltuieli cu transportul şi asigurarea exponatelor şi instrumentelor, diurnele legale sau onorariile, cazarea şi transportul personalului şi a membrilor colectivelor artistice care vor participa la această manifestare, precum şi închirierea, în Italia, de spaţii, autovehicule şi echipamente necesare pentru realizarea manifestării". Şi pentru că suntem în pline campanii şi se apropie şi alegerile parlamentare, ministrul culturii, Adrian Iorgulescu, a precizat că se vor pune bazele unui  program care se va desfăşura în prima parte a lunii septembrie în Italia şi care are ca scop, evident, promovarea părţii frumoase a României.

Am semănat vânt, culegem furtună...

Nu numai că imaginea României şi atitudinea xenofobă a italienilor nu s-au schimbat şi nici nu se vor schimba prea curând, ba mai mult, "atacurile" verbale ale unor oficiali ai Italiei s-au înteţit. În urmă cu câteva zile, prefectul Romei, Carlo Mosca, a declarat că rromii ar trebui să lucreze în faţa marilor magazine doar ca lustragii. Conform preşedintelui organizaţiei "Opera Nomadi", Massimo Converso, alăturarea de cuvinte "lustragiu - rrom" aminteşte de uciderea din anii '40 a copiilor rromi din centrul oraşului sârb Kragujevac pentru că au refuzat să lustruiască cizmele militarilor din trupele SS.

Andreea Anghel - Curentul (20-08-2008)