Ministrul Finantelor, Varujan Vosganian, a declarat, la finalul consultarilor cu sindicatele si patronatele, ca oferta propusa de Guvern are in vedere si o solutie pe termen scurt, incadrata insa intr-o “viziune sustenabila pe termen lung”, vizeaza atingerea unui salariu minim brut care sa reprezinte 50 la suta din salariul mediu brut in 2014.

Cititi si...

Salariul minim, „păzit“ de Vosganian

Salariul minim in banci: 1.250 lei

1.080 de lei, salariul minim pentru angajatii cu facultate

Vosganian a avansat cifra de 1.325 de lei, calculabila la valoarea din prezent a monedei nationale, pentru salariul minim brut din 2014, aratand ca in acordul inaintat organizatiilor patronale si sindicale si care a obtinut “un acord de principiu” din parte reprezentantilor acestora sunt propuse, pe langa ridicarea acestui indicator la 540 de lei in octombrie 2008 si 600 de lei de la 1 ianuarie 2009, si cresteri anuale de cate 3-4 puncte procentuale astfel incat sa fie atins acest nivel de 50 la suta la inceputul anului 2014.

Dl. ministru al Economiei si Finantelor omite sa precizeze, insa, din motive tinand, mai degraba de comportamentul electoral al politicianului decat de rigurozitatea economistului, ce crestere de productivitate a muncii ar trebui sa inregistreze Romania intre 2008 si 2014, pentru ca sporul de salariu nominal (adica cel inscris in evidentele contabile ale angajatorilor, inclusiv impozitul pe venit) sa conduca si la o crestere reala a puterii de cumparare a salariatilor, nu la erodarea acesteia prin inflatie.

Un calcul de algebra financiara pe care studentii de la ASE trebuie sa-l stapaneasca pentru a trece in anul al III-lea arata ca, pentru a depasi macar cu 2-3 la suta avansul salariului minim pe economie, PIB-ul Romaniei ar trebui sa atinga in 2014 cifra de 248 de miliarde de dolari, in conditiile mentinerii la acelasi nivel a numarului de salariati, conditii mai mult decat discutabil, daca vor putea fi indeplinite.

In fiecare an, incepand cu 2009, cresterea PIB ar trebui sa fie de minimum 7 la suta, admitand ca in 2008 se va atinge cifra de 6,5 la suta prognozata de mai multi analisti economici si de BNR. Lucru destul de putin probabil, pentru ca, desi economia romaneasca se afla pe o tendinta pozitiva de mai multi ani, extrapolarea in viitor a acesteia este mai mult decat riscanta: Bucurestiul nu poate influenta preturile internationale ale energiei si alimentelor, iar lipsa infrastructurii necesare, irigatiilor in agricultura, de exemplu, face imposibila aprecierea fiabila a influentei agriculturii in crearea PIB. Mai direct spus, PIB-ul agricol este practic la mila Celui de Sus, seceta insemnand reducere, iar ploaia crestere indusa de recolta buna.

Cat despre “sustenabilitate”, tot hazardata este si prezumtia, de la care se pare ca dl. Vosganian si seful sau de partid si de guvern pornesc, ca leul si implicit stabilitatea macroeconomica vor putea fi la nesfarsit sustinute de bani veniti “din afara”: de la muncitorii din Italia si Spania si din investitii straine directe. Aceste fluxuri financiare se pot opri oricand, mai ales ca Europa de Vest pare, in acest moment la fel de aproape de recesiune ca si SUA.

Dan Stefan - Cronica Romana (18-07-2008)