|
|
Actualitate |
||||||
|
 |
| Capitala sufocata |
Trimite prin  sau 
 Tipareste articolul
|
Lucian Curelariu - Ziua foto Bucurestiul este pe cale sa ramana fara zone verzi. Dezvoltatorii im
| Cititi si... |
| Capitala este sufocata de masinile abandonate |
| Raport necrutator - Capitala, sufocata de trafic, poluare si indiferenta |
| Politia Rutiera Pitesti, sufocata de numarul mare de amenzi |
Asediata de interesele dezvoltatorilor imobiliari, sprijiniti, la randul lor, de administratiile care s-au succedat, Capitala Romaniei a devenit astfel una dintre cele mai poluate metropole europene. Sute de hectare de parcuri si spatii verzi au disparut pentru a face loc ansamblurilor rezidentiale de lux si a celor pentru birouri. Concomitent, cei care au condus Capitala in toti acesti ani nu au facut nimic pentru a compensa dezastrul ecologic care afecteaza vietile bucurestenilor. Nu au facut replantari de arbori si nici nu au reabilitat forestier zonele verzi scapate de sub urgia betoanelor. Dimpotriva, toate masurile edilitare pe care primarii Capitalei si consilierii locali le-au luat si le iau in continuare nu au nici o legatura cu protejarea vietii locuitorilor Bucurestilor. Prin eliminarea spatiilor verzi pentru a construi pe ele parcari auto si prin masiva betonare a parcurilor ramase, primarii generali si cei de sector s-au aflat, in mare masura, in slujba afaceristilor imobiliari si au lucrat doar sporadic in interesul alegatorilor.
Moartea vine prin aer
Un raport al Agentiei de Mediu a municipiului Bucuresti (AMB) arata ca Bucurestiul nu are nici macar suprafetele minime de parcuri si gradini recomandate de Organizatia Mondiala a Sanatatii comunitatilor locale. "Suprafata spatiului verde cu acces nelimitat care revine unui locuitor al Capitalei a scazut din 1989 pana in 2002, de la 16,79 mp la 9,38 mp. Situatia este si mai grava daca tinem cont de faptul ca doar 18 la suta din spatiile verzi sunt parcuri si gradini publice, ceea ce reprezinta 1,68 mp pe locuitor. Aceasta in timp ce norma recomandata este de 8 mp de parc pe locuitor si de 6 mp de gradina publica pe locuitor", se arata in documentele AMB. Printre cauzele distrugerii drastice a vegetatiei din Capitala, AMB enumera dezvoltarea de activitati economice de marime medie si mica in parcuri si gradini publice, cresterea traficului rutier, acumularea de monoxid de carbon si de plumb si aparitia ploilor acide, poluarea industriala, extinderea suprafetelor construite, lipsa fondurilor pentru refacerea spatiilor verzi, precum si neutilizarea unor specii rezistente la nivelul poluarii Bucurestilor. Insa, asa cum se stie, lipsa vegetatiei rezistenta la poluare atrage, ca o consecinta directa, si o grava poluare a aerului. Iar poluarea atmosferica sporeste morbiditatea prin boli acute si cronice ale aparatului respirator, agravand evolutia acestora: laringita si traheita acuta, faringita si amigdalita acuta, toate tipurile de bronsite, rinofaringita si faringita acuta, emfizem etc. Cea mai grava poluare a aerului consta in numarul mare de pulberi in suspensie. Aceasta situatie este generata in principal de existenta permanenta a pamantului sub forma de praf sau de noroi, care are ca sursa lipsa masiva a spatiilor verzi, precum si a pamantului rezultat din santierele de constructii care functioneaza impotriva legilor de mediu.
Marian GHITEANU - Ziua (18-07-2008)
Abonati-va la 
| Alte stiri din Actualitate |
|
|
||||||||||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
