Proeuropeni contra naţionalişti, o ofertă electorală cu care sârbii se confruntă de opt ani.
Alegătorii din Serbia au fost chemaţi, ieri, la urne în cadrul alegerilor legislative anticipate şi locale, interpretate ca un referendum pro sau contra continuării procesului de integrare a

Cititi si...

Repetiţii de mare putere

Guvernul sârb vrea să ţină alegeri şi în Kosovo

"Culmea democraţiei" - alegeri fără rezultate

ţării în Uniunea Europeană. Acestea sunt primele alegeri organizate după ce provincia Kosovo şi-a declarat independenţ a, pe 17 februarie, cu sprijin occidental, fenomen care a polarizat societatea sârbă, relevă AFP.

Ca de obicei, dublul scrutin s-a transformat într-o luptă acerbă între forţele proeuropene şi ultranaţ ionaliştii rusofili, o bătălie devenită „clasică“ de opt ani, de la căderea regimului autoritar al lui Slobodan Miloşevici. Dacă în acea perioadă s-a înregistrat o creştere a sentimentelor antioccidentale din cauza intervenţiei NATO menite să pună capăt încleştărilor dintre sârbi şi albanezi, acum, sentimentele antioccidentale sunt alimentate de noul statut al Kosovo.

De altfel, tocmai această chestiune s-a aflat la originea crizei guvernamentale care a dus la convocarea acestor alegeri legislative anticipate concomitent cu alegerile locale. În martie, premierul naţionalist Vojislav Koştuniţa a rupt alianţa cu proeuropenii care au rămas fideli apropierii ţării de UE, deşi Bruxelles-ul a susţinut independenţ a Kosovo.

Totuşi, proeuropenii nu sunt de acord cu statutul actual al Kosovo, dar sunt de părere că apropierea de forul comunitar ar ajuta la reunificarea ţării.

Rezultat greu de anticipat

Sondajele preelectorale au anunţat că bătălia va fi strânsă, ultranaţionaliştii din Partidul Radical Sârb (SRS) fiind creditaţi cu 34% din intenţiile de vot, cu doar un procent mai mult decât alianţa proeuropeană formată în jurul Partidului Democrat (DS) al preşedintelui Boris Tadici.

Pentru sârbi, fenomenul este unul de déja-vu, cel mai recent episod fiind înregistrat la prezidenţialele din februarie. Atunci, Tadici a câştigat cel de-al doilea tur de scrutin al prezidenţialelor, cu 50,5% din sufragii, în timp ce ultranaţ ionalistul Tomislav Nikolici a fost preferat de 47,8% dintre sârbi.

Andreea Romanovschi - Evenimentul Zilei (12-05-2008)

Abonati-va la